Deşteaptă-te, române (complet!)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

„Deşteaptă-te, române!”, istoric

Istoria imnului

    Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiului de independenţă (1877 - 1878), primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.
    Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale.
    În ziua revoltei de la Braşov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
    Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
    Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Semnificaţia imnului

    Titlul „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

Alt imn

    Pe lângă acest imn, românii mai au Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri şi adaptate la muzică de către compozitorul Alexandru Flechtenmacher. Hora Unirii a fost mai întâi cântată în timpul unirii Principatelor (1859). Astăzi, se interpretează la diverse ocazii festive, mai cu seamă la sărbătorirea unirii din 1859 (24 ianuarie). Melodia este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc, (hora), este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea.

Actul Unirii cu Basarabia Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918

Actul Unirii cu Basarabia

Votat de Sfatul Ţării 

la 27 martie St. V. 1918

   În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

  Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; 
  Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; 
  Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia

din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

   I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
   II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
   III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:
   * Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
   * Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
   * Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice.       Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
   * Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
   * Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui.    Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
   * Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
   IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.
   V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
   VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.
   VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
   VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
   IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

LEGE

asupra

UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI, SĂTMARULUI ŞI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI.

ART.UNIC.) 
   Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie 1918, publicat în Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:

F E R D I N A N D I

PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ

REGE AL ROMÂNIEI 

LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.

   Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, -    Luând act de hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,

AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:

   ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.

   ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.

F E R D I N A N D I

PREŞEDINTELE  CONSILIULUI DE MINIŞTRI ŞI MINISTRU DE EXTERNE, 
                                                       Ion I.C. Brătianu





   Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.
   Această lege s-a votat de Senat în şedinta dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.

Oricum ne ducem dracului

     Oricum o dam, tot am pus-o. Cum o sucim, cum o-nvartim, tot la fundatia FSN-ista ajungem. Ca-i Geoana, ca-i Basescu, tot un rahat. Trompetistii astia scoliti mai toti in Directia a 5-a ne vor dicta ce sa mancam muuulti ani de-acum incolo.
    Combinatiile politice nu sunt altceva decat consolidarea unor parteneriate de afaceri pe multe milioane de euro. Orice guvern ar veni nu va fi decat un nou “consiliu de administratie” pentru ceea ce va ramane o mare S.A. : Economia Romaniei.
    Pot eu, sau altii sa spumegam pana la deshidratarea totala. Putem sa latram si sa emitem cugetari pana ne-o veni acru. Noi ramanem cu filozofia de carciuma, ei cu cascavalu’.
    Nesimtirea se invata cu sudoare multa. Pentru infatuarea impertinenta si limbajul de lemn (pe care atat de mult se batea toba acum 15-20 de ani!) se fac MBAuri speciale! Vrajeala doctrinara combinata cu orgii economice este tema de docorat!
    Iubitii mei! Ne ducem dracului!

Pupincurism electoral

    Daaaaa... Iubitii mei, vom avea doua saptamani pline de saliva lasata pe fundu' lu' Antonescu. Vor fi doua saptamani parca special create pentru lustruirea dosului Antonescian. Excelent!!! Iata ca PNL si cu ilustrii sai conducatori nu-si dezmint patalamaua de curva politicii romanesti. 
    De la Campeanu-ncoace (care-i facea sluj lu' Iliescu), scoala PNL-ista nu face altceva decat sa-si invete membrii sa stea cu curu' la lins. Si cand nu merge, sa presteze ei! Dupa ce si-a tras-o si cu FSN-ul, si cu PDSR-ul, si cu PD-ul, si cu PDL-ul, iata ca a venit momentu' sa si-o traga si cu PSD-ul. Flirturi si bezele se pompau de multa vreme. Prietenii se leagau tot mai strans si erau din ce in ce mai vizibile.
    Numai ca, s-ar putea intampla pocinogu'. Base, fiind turbat de disperare, va musca precum o catea inghesuita de o haita intr-un colt. Meseria sa de combinator politic va capata noi valente, desi, la baza va functiona tot principiul "dezbina si cucereste". Taricelu si Vozganelu deja s-au pregatit sa-i faca pantofii marinaresti. Antonescu dupa tavaleala din turu' intai si-a cam pierdut amigdalele din partid, cu toate ca se tine principial. Grupuletele care formeaza stoarfa de PNL sunt cu sufertasu' ba la usa PSDista, ba la slitzul prezidential. Noroc ca s-a abrogat Legea 200, caci altminteri, dadeau si mai tare de belea. 
    Dar cel mai spectaculos show il vor presta "analistii politici" si "comentatorii politici". Acesti "guru" ai inflexiunilor pasoptiste, cu sloganuri revolutionare, atotstiutori si iubitori de neam si tara, razvratiti pentru nedreptatile marsave si traiul prost, lingai la ordinul "mogulilor". Acesti formatori de opinie (caci asta sunt) vor face jocurile. Ei vor fi pionii principali ai urmatoarelor doua saptamani. Vehementa lor va atinge cote de neimaginat, sfidand orice norma de bun simt, depasind orice bariera a profesionalismului. 
   Ei, moderatorii TV, vor deveni milionari!


   God Bless The Queen!

Bancuri... baga...

Cica unu’ mergea pe strada si urla din toti rarunchii: “Menstruatie!” “Menstruatie!”…
Un nene il bate pe umar: “Prietene, vrei sa zici Revolutie, nu?”
Ala cugeta putin si tipa: “Nu conteaza!!! Sange sa curga!!!”